joi, 31 august 2017

Topul lunii august

În această lună am acordat mai mult timp pasiunii mele și asta se vede în numărul de cărți citite,14 mai exact. Cu cât numărul de cărți este mai mare cu atât greutatea de a lege o preferata crește, dar o să mă sacrific și o să aleg doar una.

1. New York Pasiuni Ascunse - recenzia aici

2. Roma Pasiuni întunecate- recenzia aici

3. Defecți -recenzia aici

4. Prințesa de hârtie - recenzia aici

5.Magonia - recenzia aici

6. Banda celor șase ciori - recenzia aici

7.Un bărbat și o femeie - recenzia aici

8. Îngerul întunecat -  recenzia aici

9.Ademenirea unui sfânt - recenzia aici

10. Înainte de noi - recenzia aici

11. Restul e poveste - recenzia aici

12. Ochiul pisicii - recenzia aici

13. Nerve  Adevăr sau provocare - recenzia aici

14. Sunt aici - recenzia aici



Cartea lunii este New York Pasiuni ascunse. Mi-a plăcut tot la această carte, de la personaje până la poveste.

Cărți noi achiziționate/primite în luna august

    Gata! S-a dus și vara, iar acum însfârșit a venit și septembrie, luna mea preferată. Cu toate că ziua mea este de abia în această lună, asta nu m-a împiedicat  să îmi înfrumusețez biblioteca cu câteva minunății.
    De fapt, când fac acest articol pe blog îmi dau seama cât de multe am adăugat. Până atunci sunt ceva de genu, "eu nu mi-am luat nicio carte luna aceasta, cred că ar cam trebui să fac ceva cumpărături :D :D". 



 Aceste cărți mi le-am cumpărat  la început de lună cu speranța că în felul acesta nu voi mai fi tentată să achiziționez nimic, mult timp. Bineînțeles că a fost o minciună, una pe care o spun de fiecare dată.

New York Pasiuni ascunse am câștigat-o la concursul organizat pe pagina prefață de carte. Mulțumesc Adriana Ivan.

 Un bărbat și o femeie este cartea pe care am ales s-o primesc drept premiu de fidelitate la concursul organizat lunar pe blogul literatură pe tocuri. Vă invit și pe voi să comentați pe siteul lor și, la sfârșit dacă sunteți norocoși veți alege orice carte vă doriți de pe libris.ro cu valoarea între 30-35 lei.

Cum în luna august a fost Sf Maria, ce puteam să-mi iau eu cu banii primiți de la bunica decât cărți? Eu nu sunt de vina, ea a fost cea care mi-a zis să-mi cumpăr ceva frumos. Așa că vă întreb eu; ce e mai frumos decât aceste minunății?

Seria Pasiuni am primit-o de la autoare spre recenzie și mi-a făcut cel mai frumos cadou posibil. O serie pe care am devorat-o și de abia aștept să apăra și următoarele volume, pentru că mă declar fascinată de tot ce face Rodica Maria Mijaiche. Dacă nu ați citit cărțile ei până acum, îmi pare rău, dar nu vă găsesc absolut nicio scuză.

 Pentru această comandă de pe elefant.ro nu mai am nicio scuză și îmi accept vina. Nu am putut rezistă la black-summer (parcă așa s-a numit promoția) și la reduceriile lor.

 Ochiul pisicii am primit-o de la Andrada-Cosmina Posedaru pentru recenzie.





Recenzie Ademenirea unui sfânt- Mary Jo Putney


De fiecare dată când am vrut o lectură ușoară dar care să mă țină în mrejele ei de la început până la sfârșit, am ales o carte din colecția Cărți romantice. Mary Jo Putney nu numai că este una din preferatele mele, ea câștigând în fața la alți scriitori de foarte multe ori, dar niciodată o carte de a ei nu m-a dezamăgit.
 
 Exact la fel am pățit și cu Ademenirea unui sfânt. Această carte m-a fascinat încă de când i-am văzut coperta, iar de acțiune nici nu se mai pune problema. Chiar dacă nu e foarte multă, încărcătură emoțională pe care o transmite, te răscolesc și te marchează până și pe tine ca cititor.

 Dacă pentru unii moștenirea unei averi, a unui titlu, este un vis, un țel pentru care ar face orice că să-l obțină, pentru Daniel Herbert este un coșmar. Chirurg de meserie, știe că o dată cu bogăția vin și obligațiile, obligații care i-ar ocupa tot timpul liber și asfel nu ar mai putea să facă ceea ce iubește cel mai mult și anume, să salveze vieți.
"Să moștenești bogăție, să capeți influență și un loc în  Camera Lorzilor sunt motive suficiente că să-l aducă pe un om la disperare."
Că să scape de această durere de cap în plus și să poată profesa în liniște, Daniel hotărăște să își caute o soție, dar nu o soție oarecare ci una care să îndeplinească anumite condiții:
 -drăguță, dar nu frumoasă pentru că frumusețile solicită multă atenție
 -pricepută în administrarea unui domeniu asfel el să capete libertatea de care are nevoie.

 Jessie Kelham mamă a unei fetițe de patru ani, nu își poate plânge moartea soțul în liniște, pentru că se vede obligată să plece în căutarea unui nou soț, a unui bărbat care să poată să o protejeze atât pe ea cât și pe fiică ei de nepotul soțului ei, de Frederick Kelham. Ura dintre cei doi, chiar dacă are repercusiuni din trecut, acum când Elizabeth, fiica lui Jessie moștenește titlul și baronia atinge cote maxime.
 "Asta e în întregime opera ta! Ai falsificat dovezile, asfel încât odrasla ta să moștenească și tu să poți prădui domeniul!"
Cum Frederick amenință că va merge la tribunal să obțină tutela lui Elizabeth, Jessie pleacă la Londra să-și caute un nou soț, dar acesta trebuie să indeplinească anumite condiții:
 -să fie blând ,onorabil și cu legături puternice
 -mai învârsta, nu unul tânăr
 -să o iubească pe Beth de parcă ar fi copilul lui

Drumurile celor doi protagoniști se intersectează la Londra și, deși niciunul nu corespunde cerințelor celuilalt, atracția dintre Jessie și Daniel este prea mare. Vor reuși oare cei doi să ajungă la un numitor comun sau orgoliul și temerile fiecăruia vor câștiga?

marți, 29 august 2017

Recenzie Restul e poveste-Ioana Oprea


Dacă v-ați săturat de acele cărți pline de clișee, care nu vă transmit absolut nimic, iar la sfârșit se transformă doar într-un număr adăugat la lista de titluri bifate și sunteți în căutare de altceva, atunci Restul e poveste de Ioana Oprea este remediul perfect.

 Este o carte "diferită" și acest lucru uneori ne sperie și ne face să o ocolim, dar tocmai asta o face si specială. O dată ce te-ai apucat să o citești nu o mai poți lasă din mână, pur și simplu parcă ești hipnotizat. Cele cinci povești devin o parte din tine, adevărate lecții de viață, iar tu te simți ca un spectator de lux la ele.

 De ce Restul e poveste este diferită?

 1) Petru structura cărții, ea fiind împărțită în cinci părți, cinci povestiri, dar care nu au legătură între ele. Se pot citi în orice ordine.
De obicei oamenii preferă o carte în care acțiunea să se centralizeze doar asupra unui singur personaj, iar întâmplările narate să aibă o cursivitate, un punct comun. Chiar și eu mă încadrez în această categorie, dar surprinzător la Restul e poveste acest mic impediment nu m-a deranjat. Am savurat-o cu aceeași plăcere și la aceeași intensitate de la primul cuvânt până la ultimul.

 2)Pentru modul în care Ioana Oprea îmbină realitatea cu fantasyul, paranormalul, dar fără să depășească limita.

După cum vă spuneam cartea este alcătuită din cinci părți, cinci povești denumite asfel:
 -Restul e poveste
 -Prietenul cel mai bun
 -Lumea văzută prin ochii mei
 -La ghicitoare
 -Vacanță la Madrid


În prima parte "Restul e poveste", care este preferata mea, îl întâlnim pe Ian, un bătrân de 68 de ani care a pierdut tot, iar acum singurul lucru care îl mai ține în viață este medicamentația doctorului. Sătul de această singurătate și de lipsa singurei ființe pe care a iubit-o, Angela-nume de înger, decide să își curme durerea, dar nu înainte de a scrie o carte care, cine știe poate în viitor va schimba destinul măcar unui singur tânăr însetat de viață, așa cum a fost el.
"Întotdeauna în existenţa unui bărbat există o EA care îl modifică, îl transformă şi îl ajută, iar în viaţa mea EA poartă numele Angela."


 În Prietenul cel mai bun facem  cunoștință  cu Alexandra, o tânără pe care o deranjează totul în jurul ei și nu e mulțumită de absolut nimic.
"dar ce nu mă supără!? De la vecina de deasupra, care nu respectă progra mul de linişte, până la şefa mea, trecând şi prin neajunsuri materiale sau diverse nedreptăţi cotidiene. Şi să nu- i uităm pe aşa- zişii prieteni, mă rog, nu toţi…"
 Într-o dimineață primește vizita unui bărbat misterios, cu tenul măsliniu și părul până la umeri, îmbrăcat complet în alb care o întreabă ce ar vrea să schimbe: trecutul, prezentul sau viitorul?
 Alexandra decide să își schimbe trecutul, dar oare decizia luată de ea a fost cea corectă? Dar cine este acest tânăr misterios și de ce a apărut chiar acum în viața ei? Asta veți descoperi singuri.

În cea de-a treia parte "Lumea văzută prin ochii mei", o întâlnim pe Maria, o tânără ce locuiește împreună cu iubitul ei, Victor. Cea mai mare teamă a ei sunt cuțitele, o fobie pentru care nu a găsit niciodată o explicație.
"Nu suport cuţitele, îmi dau o stare de teamă amestecată cu tot soiul de sentimente pe care nici măcar nu pot să mi le explic, am continuat aproape pe nerăsuflate, căci credeam cu toată fiinţa în argumentele mele."
Insistențele lui Victor, dar și din dorința ei de a deslușii o dată pentru totdeauna de ce suferă de această fobie, o determină pe Maria să își înfrunte teama și să își testeze limitele. Șocul este prea mare pentru ea, așa că leșină. În acele clipe de inconștientă, Maria vede o tânără îmbrăcată din cap până în picioare în straie lărgi și negre ce ține în mână un cuțit de parcă acesta ar fi ultima ei scăpare.
 Cine este tânără și ce legătură există între ea și teama Măriei pentru cuțite?


În "La ghicitoare" facem cunostintă cu patru tinere și cu poveștile lor de viață .
  Irina,Teo, Anda și Măriuca erau cele mai bune prietene. Ca să sărbătorească terminarea facultății și ca să afle ce le așteaptă în viitor,  au decis să meargă la Tanti Florica ca să le dea în cărti. La final au făcut un pact, peste zece ani să se intalnească într-o cafenea și fiecare să mărturisească ce le-a spus vrăjitoarea, iar împreună să își dea seamă de verdicitatea celor ghicite.

 Timpul a trecut, iar ziua adevărului a sosit. Își vor respecat cele patru tinere pactul? Cum s-au schimbat viețile lor o dată cu trecerea timpului? Ce urmări a avut asupra lor vorbele rostite de Tanti Florica?  Asta veți descoperi în cea de-a patra parte a cărții Restul e poveste .

 În cea din urmă poveste, "Vacanță la Madrid", o cunoaștem pe Diana care împreună cu Cristina, cea mai bună prietenă a ei, pleacă la Madrid să uite de toate problemele de acasă și să se distreze.

Crsitina este o tânără care are o relație cu George, un tânăr gelos și foarte violent. Indiferent de câte ori acesta i-a greșit, faptul că  îi face toate poftele au determinat-o să închidă mereu ochii și să treacă peste. În urma ultimei lui crize care s-a terminat nu foarte bine pentru ea, aceasta îi fură cardul și împreună cu Diana pleacă la Madrid.

Diana profită la maxim de această călătorie și vizitează foarte multe puncte turistice, printre care și Palacio de Cristal, un loc pe care deși nu l-a văzut niciodată i se pare atât de cunoscut de parcă ceva sau cineva din trecut o atrage.

Ce se întâmplă cu Diana? De ce totul îi pare atât de familiar? Asta ne propune Ioana Oprea să descoperim în această ultima poveste, care reprezintă totodată un final foarte frumos pentru această carte.




duminică, 27 august 2017

Recenzie Înainte de noi- Anna Todd


Înainte de noi, deşi ,nu vine cu nimic nou care să mă surprindă de aşa natură încât să zic " wow ce carte interesantă", surprinzător acest al cincilea volum mi-a plăcut, dar nu o să îl ridic la gradul de "foarte mult".

Cu toate astea i-am acordat 4 stele şi asta cred că se datorează mai mult lui Hardin. Cartea fiind prezentată din perspectiva lui, întâmplările tind să aibă o încărcătură mai mare de dramatism, lucru la care nu am putut să rămân indiferentă. Cei care au citit precedentele cărţi din serie cunosc cât de distrus este el din punct de vedere psihic şi câtă ură a adunat în interiorul lui, aşa că să reciteşti povestea de iubire dintre cei doi tineri din prisma lui Hardin îţi transmite o senzaţie de nou, de parcă descoperi acele lucruri pentru prima dată.
"Îşi petrecea zilele drogat şi nopţile, şi mai drogat. Pierdea vremea pe aleea din spatele prăvăliei cu băuturi sau în magazinul tatălui lui Mark. Îşi irosea viată. Spărgea magazine de băuturi, făcea filmuleţe crude, umilea fetişcane naive. Nu mai putea simţi nimic în afară de arogată şi furie. "
Pe lângă trecutul tumultos al lui Hardin, Anna Todd ne prezintă câte o mică istorioară şi din vieţile lui Natalie, Molly, Mellisa şi Steph, tinere ale căror destine s-au intersectat cu cel al lui Hardin şi într-un fel sau altul au avut un impact asupra relaţiei dintre el şi Tessa.

Miezul cărţii îl constituie însă începutul relaţiei lui cu Tessa şi cum au evoluat sentimentele lui pe parcurs, de la indiferenţă până la o dragoste nebună pentru care e dispus să facă orice să nu o piardă.
"O iubea, totuşi, o iubea atât de mult încât îi era groază să n-o piardă- căci a o pierde pe ea însemna a se pierde pe sine, iar el ştia că n-ar putea suporta un asemenea sacrificiu, după ce-şi petrecuse întreaga existenţă fără să aibă nimic de pierdut."
Cum vor evolua lucrurile şi dacă Tessa îl va ierta, iubitorii acestei serii cred că ştiu povestea cu ochii închişi, iar Înainte de noi are aceeaşi desfăşurare că şi primul volum, După ce ne-am întâlnit, doar povestitorul fiind schimbat.
"Trupul ei a devenit siguranța lui; mintea ei i-a devenit cămin."

 Fără să folosească un limbaj atât de vulgar ca în celelalte cărți, Înainte de noi reprezintă o despărțire  frumoasă de cupulul Hessa pentru cititori și chiar merită să îți petreci o după-amiază în compania ei, citind-o.


Interviu cu un autor român contemporan- Andrada-Cosmina Posedaru

 A venit de data aceasta rândul Andradei-Cosmina Posedaru să îmi răspundă la micul meu interviu. Nu vă mai spun că m-am bucurat enorm când a acceptat, pentru că în felul acesta am reușit să o cunosc mai bine și să îmi dau seama de calitățile ei ca persoană, nu numai că și scriitoare.  

1.Cum crezi că te descriu persoanele pe care le întâlnești și vorbești cu ele pentru prima dată?
    Cred că majoritatea m-ar descrie timidă, poate chiar tăcută. De obicei trebuie să mă obișnuiesc puțin cu o persoană ca să mă pot "dezlănțui ’’.

2.Cel mai mare defect al tău de care nu poți să scapi ? 
    Oare pe care să îl aleg? Așa multe variante. Cel  mai de actualitate ar fi faptul că îmi trebuie o doză bună de auto convingere să mă pot apucă de ceva productiv. 

3.Te-au susținut cei dragi atunci când ai pus punctul pe "i" și ai decis să îți publici prima carte sau nu au fost așa de încrezători în reușita  ta?  
   Culmea ei au venit cu ideea să public și eu am fost cea neîncrezătoare în reușita mea. Nu am luat niciodată în considerare ideea publicării și tot ce am scris am scris pentru mine. Dar viitorul avea alte planuri. 

  4. Ești genul de persoană superstițioasă?  De exemplu e ceva pe care îl faci de fiecare dată când te apuci să scrii sau la fiecare lansare de carte pe care ai avut-o, ai luat cu tine un anumit obiect/persoană care consideri că îți aduce noroc? 
     Îmi acorzi prea multă notorietate! Încă nu am avut prima mea lansare de carte. Urmează acum în septembrie sau octombrie și va avea cel mai probabil loc la Biblioteca Județeană din Brăila. Dar că să-ți răspund la întrebare, nu sunt deloc superstițioasă. Sunt, că să zicem așa, o realistă convinsă. Logica și faptele dictează adevărul. 

5. Cum îți petreci timpul liber și ce alte pasiuni mai ai pe lângă scris? 
      Nu fac nimic special. Majoritatea timpului mi-l petrec alături de logodnicul meu și cele trei pisici ale noastre. Ador natura și liniștea și ca pasiuni, aș putea enumera: cititul, ascultatul muzicii, fotografia și desenatul .

6.Cel mai ciudat loc în care te-a lovit inspirația și nu ai putut rezista  fără să o materializezi?  
   La o piesă de teatru la care am fost în liceu. Profesorul nostru de limba română a insistat să mergem cu el la “O scrisoare pierdută” ca să avem o imagine de ansnamblu asupra acțiunii. Oricum, deși piesa a fost foarte bine realizată mi-a venit ideea unei scene de acțiune într-un teatru pe care o veți regăsi în Ochiul Pisicii.


7.O întâmplare haioasă pe care o ai legată de una din cărțile tale. Nu contează dacă aceasta a avut loc pe vremea când încă lucrai la ea sau după ce a fost publicată cartea.  
    O întâmplare haioasă am avut legată de un proiect nou pe care l-am terminat acum o lună. Începusem să corectez și am realizat spre oroarea mea că avem o bucată lipsă! Eu scriu pe calculator și am obiceiul să păstrez fișierele vechi tocmai pentru situații neprevăzute. Din păcate pentru mine bucata aceea lipsea de peste tot. Am umblat ca o mangustă agitată prin toată casa până mi-am amintit că trimisesem prietenei mele cele mai bune o monstra din carte, că să-și dea o părere. Așa că am început să caut frenetic unde îi trimisesem mai exact fișierul. După o oră întreagă de panică am reușit să găsesc o variantă care includea bucata lipsă. Tot chinul că să aflu după aceea, că tatăl meu avea toate variantele pe care i le trimisesem salvate și nu trebuia decât să îi cer.

8.Dacă ai avea superputeri și ai putea să aduci la viață un singur personaj din cărțile tale, cine ar fi și de ce?  
    Este foarte greu să mă decid între William Evans din Ochiul Pisicii  și Kai Wolf medicul legist din Capcana păianjenului. Cred că Wolf ar câștiga. I-aș alege pe ei pentru că sunt puțin similari cu mine ca și caracter și cred că ne-am înțelege de minune.


9.Ca de final, lasă-ne câteva rânduri prin care să mulțumești celor care ți-au cumpărat și citit cărțile. 
   Nu cred că pot să le mutumesc vreodată îndeajuns cititorilor mei. Este un sentiment minunat să știi că poți provoca cuiva puțină bucurie sau să le poți oferi un  mod de a-și  petrece timpul liber doar prin niște simple cuvinte. Acești oameni minunați care își răpesc puțin din timpul lor prețios pentru a descoperi câteva fragmente ale imaginației mele au devenit motivul pentru care continui să scriu și mi-au permis să îmi duc existența  făcând ceea ce îmi place. Să-ți dai voie, să urmezi o pasiune nu este ușor, mai ales în aceste domenii din sfera creației. Aici totul depinde în mare parte de public. Așa că le mulțumesc încă o dată pentru susținere și sper că nu îi voi dezamăgi. 
 Nu în ultimul rând aș vrea să îi mulțumesc și creatoarei acestui blog pentru că a considerat că se merită să îmi ofere un interviu. Mult succes  în continuare! 

vineri, 25 august 2017

Recenzie Ochiul pisicii- Andrada Cosmina Posedaru


Mister, foarte mult mister. Acesta ar fi cuvântul pe care l-aş folosi dacă ar trebui să descriu cartea "Ochiul pisicii" cu ajutorul doar unui singur cuvânt.

Când misterul se îmbină cu puţin umor, iar între personajele principale se naşte o atracţie , rezultă o carte de nota zece sau de cinci stele dacă sunteţi pe sistemul goodreads (cei care folosesc această platformă vor înţelege).

Andrada-Cosmina Posedaru deşi este o scriitoare tânără încă la început de drum, ea nu lasă nimic la voia întâmplării. De fiecare dată vine cu un element surpriză care să aducă o notă în plus de dinamism acţiunii, în felul acesta reuşind să acapareze şi atenţia cititorului.

Încă de la primele pagini suntem martori la asasinarea lui Evelyn Grey, ea plasând tragicul eveniment la marginea unei păduri, pe nişte stânci ascuţite.
"Tot ce a mai rămas din fiinţa care acum câteva minute alerga plină de viată este un trup inert, contorsionat, prins în îmbrăţişarea eternă a pietrelor"


 William Evans este un detectiv particular, care îşi duce veacul în apartamentul de pe Wolf Street, în care locuieşte împreună cu prietenul lui cel mai bun, James Carter.Tot aici îşi are şi biroul. Nu se poate laudă cu rezolvarea unor cazuri foarte importante, asta dacă nu-l pune la socoteală pe cel al unui ceas furat, care s-a dovedit că de fapt a fost amanetat chiar de client. Acest lucru se  schimbă o dată cu propunerea de a investiga împreună cu ziarista Sophie Adams, dispariţia unei fete


 "Singura parte rea din toată afacerea asta este că voi fi urmat peste tot de ea. Sunt obişnuit să lucrez singur."
Da, v-aţi prins! Cazul se va transforma foarte repede într-o crimă, dar ceea ce îl va atrage pe William va fi motivul. De ce a fost ucisă o tânără care nu a făcut niciodată rău la nimeni şi aparent nu are niciun duşman? V-am făcut curioşi? Dacă da, atunci o să fiţi super entuziasmaţi când veţi afla că principalul suspect este un mafiot extrem de cunoscut în Cairo şi Egipt, care face contrabandă cu artefacte.

Viaţă anostă şi fără pic de culoare a tânărului nostru detectiv a devenit acum una foarte interesată. Cum va reuşi să scape de pericolele care îl pândesc, atât  pe el cât şi pe "partenera" lui, la tot pasul, vă las pe voi să descoperiţi.

William este un Sherlock Holmes modern, fără pălărie şi lupă, pe care l-am îndrăgit încă de la începutul. Cu vorbele mereu la el şi întotdeauna pregătit să  dea un răspuns, indiferent că asta îi cauzează destule probleme, sunt convinsă că îl veţi găsi şi voi, la fel de interesant şi foarte amuzant.
"Poţi lua englezul din Anglia, dar nu poţi lua Anglia din englez. Să fiu al naibi dacă o să renunţ vreodată la ceaiul meu Earl Grey de dimineaţă."


joi, 24 august 2017

Colaborare- Andrada-Cosmina Posedaru

Sunt fericită că Andrada a avut încredere în mine şi mi-a oferit una din carțile ei pentru recenzie. La o primă vedere arată super şi de abia aştept să o citesc.
Andrada-Cosmina Posedaru este o tânară scriitoare la început de drum şi are nevoie de susținere din partea noastră, dar şi de multă imaginație. Mult succes şi sper să avem o colaborare reuşită😍😍😍.

miercuri, 23 august 2017

Recenzie Prințesa de hârtie -Erin Watt

 Prințesa de hârtie mi-a amintit foarte mult de povestea Cenușăresei. De ce? O să vă explic în câteva cuvinte de ce am îndrăznit să fac o asfel de comparație.

 1) Numele personajului principal Ella, care e un nume foarte des întâlnit în basmele cu prințese și prinți.

 2) Ella dansează într-un club sub numele de Cenușăreasă. Să fie asta doar o simplă întâmplare? Eu nu prea cred.

3) Cenușăreasa după moartea tatălui ei rămâne în grija mamei vitrege și a celor două surori, pe când Ella se trezește pe cap cu un tutore-nu e cam același lucru, dar aduce cât de cât. Cele două surori vitrege sunt înlocuite nu de unu, nici de doi, ci de cinci frați vitregi. Asta semnifică de cinci ori mai multe probleme pentru Ella noastră, dar pentru noi cititorii tot de atâtea ori mai multe motive de bucurie.

 4) Reed Royals nu o fi el un prinț pe cal alb acesta fiind înlocuit de un Range Roover, dar de fiecare dată când Ella este în pericol el este cel care o ajută. Chiar dacă pe o parte îi face probleme, prin aceste gesturi compensează și cu siguranță va câștiga multe inimi în rândul cititoarelor de sex feminin. Nici frații lui nu sunt de lepădat, gena Royals fiind una foarte reușită, numai specimene unu și unu.

 5) Ella are și o mamă vitregă, soția tatălui ei, care cu siguranță se bate la titlul de cea mai rea ființă, la fel ca și mama vitregă a Cenușăresei.

  Prințesa de hârtie pentru mine e o adaptare modernă a cunoscutei și iubitei povești a  Cenușăresei și chiar mi-a plăcut foarte mult, mai mult decât mă așteptăm atunci când am început să citesc această carte.

Ella  Harper a fost crescută de mama ei până la vârsta de 15 ani, până aceasta a fost răpusă de un cancer necruțător. Deși era o striperiță și niciodată nu i-a oferit un loc căruia să-i spună acasă, Ella a iubit-o și îi simte lipsa în fiecare zi. Înțelege mai bine prin ce a trebuit să treacă mama ei ca să o crească, mai ales acum când practică aceeași meserie ca ea și trebuie să suporte în fiecare seară privirile bărbaților pentru care dansează. Nu câștigă foate mult, dar banii îi sunt suficienți cât să își continue studiile, să plătească chiria și mâncarea necesară de pe o zi pe alta.
"Sunt aici sunt falită și, dacă vreau să devin fata aceea normală care îmi doresc cu disperare să fiu,trebuie să ies din cabina asta și să-i călăresc părul domnului VIP, cum a încercat Rose s-o spună cât mai drăguț cu putință." 
Despre tatăl ei nu știe decât că numele lui e Steve și că e marinar. Nici măcar nu știe dacă acesta e numele lui adevărat sau unul inventat de mama ei. Singurul lucru pe care îl are de la el  este un ceas elvețian cel mai scump obiect pe care îl deține de fapt. Vestea că acesta a murit și a lăsat-o sub tutela lui Callum Royals, cel mai bun prieten al lui încă din copilărie, o ia total pe nepregătite.
 "Nu am tată, Și, cu siguranță, nu am nici tutore. Dacă a fi avut, atunci unde a fost nenorocitul ăsta toată viață mea, în timp ce mama abia câștiga atât cât să ne ducem zilele, când a trăit durerile insuportabile ale cancerului, când plângea în patul ei de la azil că urmă să mă lase singură?"
 Deși nu privește cu ochi buni propunerea acestuia de a locui cu el și în schimb va primi câte zece mii de dolari pentru fiecare lună, iar dacă stă până la absolvire va primi un bonus de două sute de mii, acceptă până la urmă. Nimic dificil la prima vedere, dar Ella trebuie să facă față celor cinci băieți ai lui Callum, care vor face tot ce le stă în putere să o convingă pe aceasta să plece din casa și din viața lor.
 "Totul va fi bine. Dacă voi continuă să îmi repet minciuna asta, am să și cred că e adevărat... chiar dacă nu e."
Va reuși oare Ella să facă față uraganului Royals, provocat de cei cinci războinici Easton, Gideon, Sebastian, Sawyer și Reed?



marți, 22 august 2017

Nerve Adevăr sau provocare Carte vs film




 Am încercat un articol nou pe blog și sper să vă placa. Cu toții știm că multe din filmele care apar au la bază cărți, iar Nerve Adevăr sau provocare este unul dintre ele. Ambele mi-au plăcut, dar din păcate filmul nu are foarte multe în comun cu cartea. Ideea de bază e aceeași, un joc în care tinerii îndeplinesc anumite provocări și în schimb primesc anumite compensații, dar asemănările se opresc cam aici. Nici provocările nu sunt aceleași.

1. În carte Vee este îndrăgostită de Matthew pe când în film pe tip îl cheamă JP.
 "un râs familiar se-aude din cabina băieților, urmat imediat și de posesor, Matthew, care vine cu precauție spre mine și mă atinge cu umărul său, mai degrabă, umărul meu se freacă de bicepsul lui îndelung lucrat pe terenul de fotbal."
 2. Vee în carte este fată din spatele cortinei care are grijă de hainele și ca machiajul actorilor să fie perfect pă când în film este o fată pasionată de fotografie care a fost admisă la Școala de artă , dar nu are curaj să îi spună mamei ei.
  "După ce trag într-o parte cortina cea grea pentru actul doi, am patruzeci de minute de omorât, căci nu mai trebuie să mă ocup de schimbarea costumelor sau de machiaj, decât dacă un actor are nevoie de un retuș de ultim moment."
 3. O altă diferență între carte și film este  necunoștința lui Vee în legătură cu acest joc Nerve.
 "lovesc porțiunea de ecran care trebuie, închizând asfel site-ul care îți îmbracă poza cu diverse modele de haine. Este înlocuit cu o reclamă la un joc nou care se numește NERVE, ceva ce practic seamănă cu Adevăr și provocare, fără partea cu adevărul." 


 4. Dacă în carte Syd nu participă la acest joc, în film ea este cea care îi spune despre acest joc lui Vee și îi sugerează să se înscrie ca Observator. 
 "să nu cumva să pomenești de asta în fața lui Sydney. Murea de nerăbdare să se înscrie la jocul de luna asta, după care a aflat că înscrierea este programată în aceeași seară în care avem reprezentația finală." 
5. Nici personajul principal Ian nu seamănă cu cel ales de cei de la cast să îl interpreteze. Ok, înțeleg că trebuie să fie un actor sexy, dar de ce cu părul scurt când în carte spune că are părul lung și negru. Măcar la partea cu sexy au nimerit-o, nu? 


 "Păr negru și lung până la bărbie, ochi la fel de negri și pătrunzători, pomeți ascuțiți. Într-un cuvânt, sexy."
Vee la radul ei este brunetă și cu ochii albaștri pe când Emma Roberts, actrița care o interpretează este blondă. Da, nu cred că mai are rost să comentez. 

  Syd e blondă pe când cea din film are doar poate câteva nuanțe de blond. Cred că regizorii au încurcat culorile sau poate aveau nevoie de alți ochelari.

Singurul personaj căruia cred că i-au atribuit perfect rolul este Tommy. Exact așa mi l-am imaginat pe tot parcursul cărții. 

6. Vee în carte are atât mamă cât și tată și nu se amintește absolut nimic de un frate. Cei doi părinți sunt foarte protectivi cu ea mai ales de când a ajuns în urmă cu șase luni în spital din cauza unui accident prostesc. În film apare doar mama ei și ar fi avut și un frate, care din păcate a murit.  


7. Scenă în care ea îl întâlnește pe Ian sunt total diferite. Cadrul coincide la ambele de fapt, într-o cafenea, doar provocările sunt diferite.  În  cartea ea trebuie să îi ceară acestuia să îi cumpere un latte și cât timp așteaptă să cânte cu ochii închiși un cântec, pe când în film, ea îl alege dintr-o pură întâmplare el fiind singurul băiat acceptabil din cafenea căruia să îi dea un sărut și în felul acesta să treacă peste prima provocare.


Mă bucur însă că au păstrat în această scenă și momentul în  care Ian cântă. Este un moment foarte amuzant atât în carte cât și în film și nu avea nevoie de nicio schimbare. Măcar regizorii au fost și ei de acord cu acest lucru.


 8. În carte Ian conduce o mașină Volvo, care de fapt e a părinților lui, pe când în film are un super motor. În felul asta cred că regizorii au vrut să aducă cât mai mult cu un băiat rău și sexy. 



 9. Provocările și  premiile pe care aceștia le câștigă, în carte respectiv în film,  la sfârșitul fiecărei provocări sunt diferite. Le prefer mai mult pe cele din carte.  Chiar și regulile sunt puțin schimbate. Dacă în film nu trebuie să existe mai mulți câștigători, în carte se aplică regulă toți pentru unu și  unu pentru toți. Mai interesantă ideea cărți și dă o notă și mai mare de dramatism.


 10. Scena de final cu Vee ținând o armă în mână există și în carte, dar în carte e mult mai dramatică și te ține cu sufletul la gură.

 11.Măcar happy-end-ul îl întâlnim  în ambele, dar decorurile sunt diferite.

Trailerul filmului.